More Links in Health Programs
Share

Românii, condamnaţi la depresie

5 Jan 2010

By Emilia Chiscop

Uniunea Europeana si Organizatia Mondiala a Sanatatii cheama guvernele la actiune comuna de prevenire a depresiei si a suicidului. Apelul nu este însa auzit de autoritatile române, caci, în România, sanatatea mintala este în continuare absenta de pe agenda publica.

O noua boala ameninta Europa. Cancerele, bolile cardiovasculare, diabetul nu mai par atât de înfricosatoare. Progresele în medicina sporesc sansele de diagnosticare precoce, de tratament si de vindecare a acestor afectiuni grave, care conduceau în clasamentele mortalitatii. Boala omului contemporan ataca mintea si sufletul. Se numeste depresie. Numele ei suna atât de banal, încât gravitatea e uneori luata în derâdere. Dar ea afecteaza 13% dintre europeni, prevalenta fiind în crestere. Depresia este una dintre cauzele importante ale sinuciderilor, iar numarul celor care si-au pus capat vietii însumeaza în Europa 57.000 de persoane, la nivelul anului 2006. Pornind de la aceste statistici îngrijoratoare, Uniunea Europeana si Organizatia Mondiala a Sanatatii cheama guvernele la actiune comuna de prevenire a depresiei si a suicidului. Apelul nu este însa auzit de autoritatile române, caci, în România, sanatatea mintala este în continuare absenta de pe agenda publica.

România se afla printre statele lipsite de un plan strategic national de prevenire a depresiei. Pe harta statelor cu cercetari care sa evalueze starea de sanatate mintala a populatiei, România e o pata alba. Suntem pe ultimul loc în Europa în ce priveste accesul populatiei la servicii de îngrijire la domiciliu si detinem, în compensatie, un prim loc european la accesul în spitalele de psihiatrie. Acest loc fruntas se traduce prin faptul ca diagnosticarea se face târziu, în episoadele de criza, care cer spitalizarea.

Se traduce prin lipsa preventiei, a monitorizarii pacientilor deja diagnosticati, printr-un nivel ridicat de stigmatizare si discriminare. Suferinta psihica e un tabu de nedepasit. Sistemul de sanatate mintala este, la rându-i, victima acestei stigmatizari, fiind neglijat la acordarea finantarilor de stat, marginalizat în ansamblul sistemului românesc de sanatate publica.

Cifrele Organizatiei Mondiale a Sanatatii plaseaza România pe locul al treilea codas în Europa la bugetul alocat de stat sanatatii mintale. România este printre putinele tari europene unde sectorul neguvernamental este ca si inexistent în domeniul serviciilor de sanatate mintala. Toate aceste recorduri negative au fost prezentate de reprezentantii OMS, Matt Muijen si Marc Danzon, la conferinta europeana Preventia depresiei si a suicidului, care a reunit la Budapesta ministri ai Sanatatii europeni si experti în sanatate mintala din statele europene. România nu a fost reprezentata la acest eveniment de niciun oficial din minister, ci doar de dr. Ileana Botezat Antonescu, directoarea Centrului National de Sanatate Mintala, institutie coordonatoare a reformei sanatatii mintale doar la nivel teoretic, dar lipsita de autoritate si de instrumente de decizie la nivelul actiunii concrete.

Tara saraca fiind, nu putem spera sa avem printre cele mai performante sisteme de îngrijire de sanatate mintala din Europa, dar trebuie sa constatam ca, alaturi de state foarte dezvoltate, întâlnim în acest clasament al performantei si doua tari din zona sud-est si central-europeana: Slovenia (locul al doilea european) si Slovacia (locul al treilea). Cel mai performant sistem de sanatate mintala îl are Suedia, iar pe locurile patru si cinci sunt Belgia si Danemarca, potrivit datelor prezentate de André Joubert, expert în cadrul Platformei nationale de prevenire a depresiei din Danemarca.

"În fiecare an, 63.000 de oameni din cele 27 de state ale UE îsi pierd viata prin sinucidere, ceea ce înseamna 630.000 în zece ani, adica o populatie mai mare decât au Lisabona sau Copenhaga", au aratat la conferinta Zoltan Rihmer, profesor de psihiatrie la Facultatea de Medicina din Budapesta, si Danuta Wasserman, de la Institutul de Psihiatrie si Suicidologie din Suedia, director al Programului national de sanatate mintala si preventie a suicidului. Trebuie spus ca, pe harta europeana a mortalitatii cauzate de suicid, Suedia se plaseaza pe un loc similar cu România, cu o rata situata între 10-12 morti la suta de mii de locuitori. În Suedia, guvernul a anuntat înca de anul trecut politica "Suicid - zero". Aici exista campanii nationale de informare a populatiei despre legatura dintre datoriile la banci si riscurile asupra sanatatii mintale si s-au creat institutii de stat care acorda sprijin datornicilor. Suedia a introdus în programele scolare ore de educatie în sanatate mintala si prevenire a violentei, dupa ce s-a constatat ca vârsta la care apar primele simptome ale depresiei coboara pâna la nivelul adolescentilor.

Desigur, exemplului de bune practici suedez i se adauga cele din alte state. 12 state din Europa au programe nationale de prevenire a depresiei si suicidului, iar în trei dintre acestea (Suedia, Lituania si Olanda) programele nationale au fost aprobate si de parlament, ceea ce înseamna mai multa legitimitate, mai multi bani, mai multe instrumente de a le pune în aplicare. E adevarat, majoritatea din cele 12 state sunt bogate, România nu îsi poate permite moftul de a investi bani în prevenirea depresiei, când atâtea probleme bat la usa – se vor gasi multe voci sa spuna. Însa în Bulgaria, o tara unde rata mortalitatii prin suicid este mai redusa decât în România, guvernul si-a asumat un program national de preventie. Asta arata ca viziunea si vointa politica sunt mai importante decât lipsa resurselor.

Gândirea strategica si vointa politica au facut ca, în Anglia, guvernul sa reduca prin masuri coerente rata sinuciderilor cu 20% în deceniul 1995-2005 – de la 9,2 la 7,9 la suta de mii de locuitori -, iar cifrele erau mai mici în 1995 decât cele din România de azi. Aprecierea îi apartine lui David Appleby, director national pentru sanatate mintala în Anglia. Însa avem de a face cu o diferenta de optica: în timp ce, în România, lipsa de vointa se ascunde în spatele argumentului ca sanatatea mintala e un lux în plina criza economica, în Marea Britanie se porneste de la ideea inversa, ca, în criza economica, sanatatea mintala trebuie sa se bucure de atentie sporita tocmai pentru ca astfel se pot reduce costuri uriase. Britanicii au ajuns la concluzia ca pot economisi pâna la 8 miliarde de lire sterline pe an, daca sanatatea mintala la munca ar fi mai bine gestionata. S-a calculat ca, în 2001, de exemplu, s-au pierdut 176 de milioane de zile de munca din cauza stresului, anxietatii si depresiei. Pierderile cauzate de absenta de la munca a angajatilor cu probleme de sanatate mintala, în 2002-2003, au fost de 4 miliarde de lire sterline.

Actuala criza a determinat noi planuri de actiune, pornindu-se de la ideea ca datoriile si somajul, efecte directe ale crizei, au consecinte în planul sanatatii. Cercetarile arata ca somerii prezinta un risc de suicid dublu si chiar triplu fata de cei care au un loc de munca, iar riscul de sinucidere creste cu pâna la 70% în rândul persoanelor cu probleme minore de sanatate psihica scoase din câmpul muncii. Prin urmare, guvernul britanic considera prioritar ca angajatorii sa îi accepte la munca pe salariatii cu probleme de sanatate mintala, sa schimbe atitudinile si sa reduca stigma.

Niciunul dintre aceste aspecte nu sunt prioritati ori macar motive de îngrijorare pentru autoritatile române, în ciuda faptului ca somajul – un factor de risc al suicidului – este în România peste media europeana în rândul tinerilor: daca în UE 15,4% dintre tinerii sub 25 de ani sunt someri, în România procentul este de 18%.

Întrebata când vor începe autoritatile române sa acorde din nou atentie problemelor de sanatate mintala, directoarea Centrului National de Sanatate Mintala, Ileana Botezat Antonescu, nu stie un raspuns. Pâna acum, singura mobilizare majora a guvernului român în ce priveste reforma sanatatii mintale s-a facut la presiunea UE, în perioada de preaderare, dupa ce presa româneasca a relatat în 2006 despre pacienti internati în conditii inumane în stabilimentul psihiatric de la Poiana Mare, unde s-au descoperit mai multe morti suspecte. 2006 e anul în care a fost votata o strategie de reforma a sanatatii mintale. De atunci si pâna acum nu s-a mai facut însa nimic.

Coincidenta sau nu, sectiunea "sanatate mintala" de pe pagina de web a Ministerului Sanatatii a ramas neactualizata tot din 2006.

Organizatia Mondiala a Sanatatii si Comisia Europeana cheama acum la responsabilitate politica. Imperativul lansat la conferinta de la Budapesta se sprijina pe cifre îngrijoratoare: în clasamentul celor mai raspândite boli, afectiunile neuropsihiatrice ocupa locul II, cu o pondere de 19,3%, fiind surclasate doar de bolile cardiovasculare (22,9%). Dar câti stiu ca afectiunile psihiatrice au o raspândire mai mare decât neoplasmul malign (11%)? Prin urmare, Uniunea Europeana a lansat Pactul European pentru Sanatate Mintala, prin care invita guvernele sa faca din acest domeniu o prioritate a politicilor de sanatate. E de asteptat ca, în baza acestui pact, noul guvern român sa îsi asume un program national de sanatate mintala, bazat pe o abordare transsectoriala, având ca punct de start o cercetare a starii de sanatate mintala a populatiei. Ar fi un prim pas pentru a scoate România din zona petelor albe si a statisticilor negative.

Copyright 2010. Used with permission from Emilia Chiscop.

Donate Now

Sign Up For Email

Please sign up below for important news about the work of The Carter Center and special event invitations.

Please leave this field empty
Now, we invite you to Get Involved
Back To Top